Bloguri noi

Am lucrat la doua noi bloguri: unul cu informatii despre Valencia , se numeste valedoc.es si este aici: http://valedoc.wordpress.com/ si unul cu adrese web selectate de medicina , se numeste Mis enlaces medicos si poate fi accesat aici: http://flory.wordpress.com/

Unde gasesc drivere?

Pana acum, aici am gasit driverele pe care le cautam:
http://www.driverguide.com

login: driver2
password: all

Sunt fericit!

Dragi prieteni, astazi sunt foarte fericit, iar motivul este acesta:
 

 
Mai exact, sotia este rezident pe medicina de familie in Valencia . Bravo Flory!

Blog colaborativ in biblioteconomie si documentaristica

De cateva zile, ma gandesc impreuna cu alti colegi la dezvoltarea unui blog colaborativ cu care avem ganduri mari. Sa speram ca o sa ne tina , cunoscut fiind faptul ca la noi entuziasmul are speranta de viata mica. Adresa este aceasta: http://prolibro.wordpress.com/
Deocamdata inca mai cautam colaboratori potriviti. Postarile vor incepe de saptamana viitoare.
In aceste conditii imi voi restrange, desigur, participarea la lista biblos sau publicarea in blogurile mele.

Congres

Bibliotecile publice spaniole si-au tinut cel de-al 3-lea congres
la inceputul lui decembrie. Tema a fost "Biblioteca publica, spatiu
citadin ".
Concluziile, publicate aici, le rezum mai jos deoarece unele sunt preocupari care exista si la noi daca e sa ne uitam pe raportul congresului ANBPR:
1.
intarirea rolului bibliotecilor in vederea eliminarii fracturilor
digitale si socioeconomice prin facilitarea accesului la tehnologia
informatiei, bibliotecile intarindu-si astfel rolul de factor de
coeziune sociala
2. o colaborare mai stransa intre "institutiile memoriei" pentru a oferi servicii documentare mai eficiente si mai eficace
3. implicarea bibliotecilor in elaborarea programelor de
promovare a lecturii, alianta mai larga intre public si privat,
colaborare intre biblioteca, scoala si familie
4. biblioteca
sa devina un agent activ al alfabetizarii informationale, un element
cheie al societatii informatiei si al cunoasterii

5. o
redefinire a competentelor bibliotecarului si conversia lui intr-un
mediator si formator competent al accesului la informatie printr-o
adecvare a programului scolilor de biblioteconomie si programe de
instruire continua

Mozart online

In 1993 se lansa un mit privind influenta muzicii lui Mozart asupra
dezvoltarii inteligentei, asa numitul efect Mozart. Chiar daca intre
timp cercetatorii au afirmat ca muzica lui Mozart nu ne face mai
inteligenti decat ne face linistea, efectul Mozart a facut tot timpul
noi adepti. Acestia trebuie sa fie incantati ca operele lui Mozart au
fost scanate si se gasesc online aici.
Informatia despre site pe HotNews.ro

Vizita de Craciun

Am facut traditionala vizita de Craciun la
parinti intr-un sat dobrogean si oarecum dunarean (
10 km de Dunare). Inevitabil
a trebuit sa tin de porc. Rudele si vecinii (inca) se ajuta intre ei ca sa-i
faca felul nefericitului animal.
 

Ai visat urat asta-noapte?, este intrebat
porcul inainte de a fi scos din cocina .  Aceleasi
probleme in fiecare an. Le stiu de cand eram copil. Oare unde sa fie taiat si cum sa fie rasturnat
porcul? Cutitul parca e prea mic si are lama prea moale? Cel care taie e milos si moare porcul greu. O sa fuga
porcul cu paiele in cap, etc.  Discutii
pe tema zilei: de la anu nu mai ai voie sa tai porcul. Este aproape
singurul
lucru care se stie in legatura cu integrarea in UE. Daca nu aparea
problema asta, integrarea trecea neobservata. Unii spun ca nu mai ai
voie
sa cresti mai mult de trei porci, altii ca nu mai ai voie sa-i vinzi.
Iti vor
controla in curte ca pe vremea lui Ceausescu, conchide taica-miu pe
tonul unui
filosof al istoriei ciclice. Odata
sacrificiul indeplinit cu toate secventele lui (parlitul, razuitul, desfacutul,
tochitul, etc.), oamenii se considera pregatiti ca sa intampine sarbatorile. Doctorul
Andrei, preferatul lui maica-mea, spune la televizorul dat la maxim, ca sa
il auzim de afara, ca romanii nu sunt speriati de moartea porcului deoarece ei accepta
moartea cu resemnare, spre deosebire de

occidentali. Linistea
satului a fost timp de doua zile sfasiata de guitaturile zadarnice ale rto?ilor injunghiati.
Aceasta atmosfera transforma, pentru ai mei, Craciunul intr-o certitudine, intr-o distractie aproape desacralizata.

 

  
Seara am mers cu fratele meu
in centru. Satul are un centru, asta a fost dintotdeauna
si a ramas. S-au schimbat insa mereu cei care il frecventeaza si modul in care
il folosesc.
Soseaua
e impodobita cu beculete multicolore. E prima oara cand
vad satul in aceste lumini care oculteaza stralucirea lunii si a stelelor asa cum
imi amintesc eu de ea. Modernitatea kitschoasa este extrem molipsitoare si a
devenit o moda tiranica in sat de la mobilier si pana la imbracaminte. 
Intamplator
era chiar seara in care primarul inaugura un club, al primariei, in fostul camin cultural
renovat. Notabilitatea le-a cerut adolescentilor sa utilizeze cu grija acest
spatiu.
 Mai tarziu, un tanar aproape il va lua la bataie pe primar chiar in
club, pe scena unde inainte se tineau serbarile scolare. In final, personajul
nabadaios, dupa ce il va scuipa pe primar, il va imbranci si-i va arata pumnul
de fata cu un politist neputincios, va face victorios
dedicatii de la microfon pentru prietenii sai. Eu am fost stupefiat de scena, ceilalti  au ramas
indiferenti ca si cum totul ar fi fost cat se poate de firesc. Afara, alte gasti de
tineri s-au batut toata noaptea. Nimeni nu stia de la ce au pornit
toate
aceste conflicte, nici macar cei care se bateau. Din discutii am
inteles ca era
in joc o rivalitate inversunata si persistenta, fara finalitate, intre
grupuri formate fie pe rudenie , fie pe prietenii. Politistul asista la
ciomageli din
masina Logan alba pe care scrie frumos Politia rurala, masina parcata
vizavi de
caminul cultural in jurul caruia se ducea un adevarat razboi civil . 
O stare de violenta omniprezenta in toate formele de negociere
si de interactiune, o neincredere generalizata alimentata de confuzia
creata de destructurarea sociala si de contorsionarea culturala.  Un
paradoxal experiment etnologic si sociologic ramas mi se pare
nestudiat. Efectul combinat al unor proiecte de civilizare vizibil
impuse si al consecintelor perverse ale unei modernitati de
aculturatie. O umanitate ramasa fara valori consensuale si o
civilizatie careia ii lipsesc institutiile stabile si fertile.

Internetul promoveaza cartea

Tot mai bune si mai spectaculoase pagini pe netul romanesc destinate cartilor. Un nou blog de recenzii: despre carti.ro ( via bookblog.ro
Nu stiu ce e cu acest site care isi tot amana deschiderea: Bibliofagia 

Note de la conferinta

Ce este nou in literatura romana veche? Acesta a fost titlul conferintei revistei Cuvantul tinuta marti, 12 decembrie, la Sala Radio de Dan Horia Mazilu si Ovidiu Pecican. A fost ultima conferinta pe anul 2006 din seria de conferinte Cuvantul, serie initiata in 2004 de Mircea Martin sub genericul "Identitatea romaneasca, identitate europeana" si cu deviza "Sa redevenim ceea ce am fost, sa devenim ceea ce suntem: europeni" (v. O nou serie Cuvantul, nr. 3-4 din 2004). Noul moderator, Razvan Tupa, a ratat sa ne ureze la sfarsit sa ne intalnim la urmatoarea conferinta in Europa!
Titlul acestei conferinte a fost ales de Ovidiu Pecican care a fost si conferentiarul principal. Subiectele puse in discutie au fost neasteptat de provocatoare. 
 
Ovidiu Pecican

-a pornit de la intrebarea daca este necesar sa revenim asupra literaturii romane vechi, daca mai e interesant si actual, daca acest trecut nu este un subiect abuzat de "insistenta compromitatoare" cu care a fost manipulat?

-mai este cronistica o preocupare culturala care sa ofere satisfactii intelectuale, care sa spere la audienta, care sa rezerve surprize (descoperiri "arheologice" de documente uitate prin arhive sau reinterpretari spectaculoase prin recentrari metodologice)?

-se mai poate reedita literatura romana veche?

-o alta problema in disputa este aceea daca scrierile in slava de pe teritoriul locuit de romani apartin literaturii romane? (raspunsul lui Ovidiu Pecican este da deoarece este o "literatura scrisa in spatiul romanesc si pentru uzul romanilor")

Dan Horia Mazilu ( ce bine ca Biblioteca Academiei are in sfarsit un director pe masura!):

-considera ca e necesara reeditarea literaturii romane vechi in editii critice ca sa aflam si noi cum arata de fapt textul lui Grigore Ureche, "text impestritat de interpolatori"

-problema insa este cine sa faca aceste editii critice? (Ovidiu Pecican crede ca nu mai sunt 100 de cunoscatori de limba slava in Romania, iar Dan Horia Mazilu stie un singur specialist in latina medievala: Dan Slusanschi)

-DHM povesteste cum Virgil Candea care a gasit la Harvard un exemplar al  Cresterii si descresterii Imperiului Otoman nu reuseste sa-l editeze deoarece nu gaseste adnotatori (in Romania anului 2006, spune DHM, nu mai sunt 30 de oameni care sa stie atata carte cata stia Cantemir la inceputul sec. XVIII)

-cum a intrat limba slavona in Tarile Romane? Aici DHM a amintit teoria lui Iorga care credea ca dupa ce Bulgaria a devenit oficial tara crestina si s-au organizat eparhiile acolo, la aceste episcopate mergeau preotii romani sa fie hirotonisiti de unde primeau si carti in limba slavona pe care le aduceau si le foloseau la slujbe pentru romani. E o ipoteza care trebuie completata cu alte date despre contextul cultural si politic al epocii si care poate explica cum slavona a ajuns sa fie pentru o buna perioada limba oficiala in spatiul romanesc, limba cancelariei si a bisericii. Ipoteza potrivit careia slavona a fost introdusa odata cu crestinarea romanilor de catre slavi nu se sustine, spunea DHM, deoarece vocabularul romanesc religios e latin (mai putin verbul "a citi", care e cuvant slavon deoarece in biserica preotul "citea" in slavona). Inlocuirea alfabetului latin cu grafemele chirilice este pusa de DHM, urmandu-l pe Cantemir, pe seama unei reactii de opozitie fata de expansiunea influentei bisericii de la Roma spre Est, fiind incercarea domnilor romni si a bisericii de a se apara de "literele latine"

-copistii, contrazice DHM o impresie neintemeiata, erau persoane instruite deoarece citeau critic textele si comparau versiunile (nici vorba sa fi fost lipsiti de carte)

-DHM observa, cum o face si Pecican, ca si restul Europei folosea in epoca limbile de cultura, limbile sacre, nu eram o exceptie in aceasta privinta

(De citit: Olteanu Pandele , et al. Slava veche si slavona romaneasca. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica, 1975 si Gheorghe Mihaila. Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est europeen. Bucuresti: Editura Academiei, 2001.)

-la fel, nu e cunoscut prea bine procesul prin care limba romana s-a ridicat "de la nivelul de limba vernaculara la statutul de vehicul cultural". Cand si cum a inceput sa se scrie in limba romana ?

-cat de vechi este scrisul in limba romana? Mai vechi oricum decat scrisoarea lui Neacsu, care are un scris romanesc frumos si format, si mai vechi decat traducerile rotacizante din secolul al XVI-lea din psaltiri, care cu siguranta sunt copii dupa mss de sec. XV. La 1498 intr-o scrisoare a lui Udriste apare un cuvant romanesc: "bunilor". Dovezile despre "antichitatea" scrisului in limba romana sunt indirecte, ceea ce face viata grea cercetatorilor, dar asta nu inseamna ca nu putem intrezari si banui o vechime mai mare decat o permit in acest moment sursele celebre (noroc ca brasovenii au avut arhive bune, glumeste DHM, pentru ca altfel nici aceste surse nu le aveam).

(De citit:  Ion Ghetie, Al. Mares. De cand se scrie romaneste. Bucuresti, Univers, 2001.)

 

1 Decembrie 2006 in Bucuresti

 
 
 

Arta fotografica pe net

Comunitatea
fotografilor romani

 

 

Carti pe telefon

Editura Humanitas difuzeaza o parte a cartilor audio aparute pana
acum prin reteaua Orange. Nu inteleg de ce nu se pot descarca si carti
in formate text.
V. Biblioteca pe telefonul mobil prin Orange si
Humanitas Multimedia

Lectura electronica castiga, in
lume, tot mai multi adepti.Telefonul mobil devine un instrument
versatil care pe langa functia de comunicare le adauga pe acelea de
inregistrare a realitatii ( foto si video, reportofon ) sau de
dispozitiv de documentare (putem citi carti sau naviga). Memoria tot
mai mare a telefoanelor mobile ne permite sa avem in buzunar nu o
carte, ci o intreaga biblioteca (sute sau mii de titluri). Umblam cu
biblioteca dupa noi. Pe langa adnotari datate, partajabile sau
exportabile, am putea crea legaturi intre pasaje din diferitele carti
pe care le avem memorate, am putea cumpara si descarca imediat o carte
la care se face trimitere in lucrarea pe care o citim indiferent ce ora
e si unde suntem, am putea face o cautarea in toate operele unui autor
sau in toata biblioteca pe care o avem in memoria telefonului.

 

Convertoare online

Doua convertoare de fisiere online:
si
 
Am mai gasit si acest convertor online de diacritice.

Cresterea spectaculoasa a Internetului

Potrivit celor de la Netcraft, Internetul a crescut intre 2004 si 2006 de la 50 de milioane la 100 de milioane de site-uri . Dublarea numarului de site-uri este pusa pe seama blogurilor si a site-urilor afacerilor mici. In ultimii 10 ani numarul site-urilor a crescut de 100 de ori (de la acasa.ro /1-milion” title=” acasa.ro /1-milion” title=”1 milion”>1 milion “>1 milion de site-uri in 1997).

Optimism util

Eu, ca unul care cred in interdependenta complexa dintre ceea ce gandim si ceea ce ni se intampla dpdv social si politic, gasesc tonic si oportun modul senin in care Grete Tartler, autoarea lucrarii Identitate europeana, trateaza teme care ii fac pe unii analisti mai incrancenati sa foloseasca tot vocabularul cu care se pot descrie catastrofe.
Astfel, nu i se pare nimic in neregula cu faptul ca " identitatea europeana ramane inca duala, constiinta nationala coexistand cu cea europeana. Traim cu doua identitati: unicitatea poate fi pastrata concomitent cu promovarea intereselor comune" (p. 91).
Despre costurile multilingvismului observa ca dupa 2007, cele 27 de limbi oficiale vor da 420 de combinatii lingvistice fiind nevoie de o armata de traducatori : "serviciile lingvistice consuma in prezent o treime din bugetul anual al Parlamentului european". Pret pe care, in final, multilingvismul il merita, fara insa sa se poata evita avantajele existentei unei limbi acceptate si insusite de tot mai multi, cum e engleza, "devenita o <<limba fara natiune>>, deoarece vorbitorii de engleza din lume sunt de trei sau patru ori mai numerosi decat nativii" (p. 103).

Valorile romanesti sunt si ele reconsiderate, defectele imputate romanilor, hotie, dezorganizare, idealism, superficialitate, conservatorism, palavrageala, "apar deseori si in criticile aduse unor parlamentari de la Bruxelles. Sunt defecte individuale, care nu caracterizeaza nici vreun popor  in intregime, nici reprezentantii Uniunii Europene in masa… Calitati admise ale <<firii romanesti>>, precum iertarea si ingaduinta, sau altele contestate, precum smerenia, evitarea ciocnirii cu adversitatile vietii, rabdarea, aplecarea spre compromis – calitati axate pe intelepciune si toleranta, pe versabilitate diplomatica – se integreaza azi foarte bine in ansamblul identitar european." (p. 176).

Grete Tartler se indoieste de obligatoriul conflict dintre civilizatii, oferind exemple clare ale unor congruente intre crestinism, iudaism si islamism, evocand cazuri de apropiere efectiva in istorie (situatia respectabila a invatatilor evrei in Spania musulmana sau functiile importante ocupate de crestini in Imperiul Otoman). Ea reaminteste ca islamismul este o religie a pacii iar sensul principal al gihad-ului este acela de "stradanie pe calea evitarii raului, lupta spirituala, si abia prin extinderea sensului, lupta impotriva celor care fac rau familiei, societatii, tarii" (p. 121)

Migratia este si ea dedramatizata fiind redat caracterul paradoxal al politicilor de control al fluxurilor migratorii: "s-a observat ca, in general, migrantii nu doresc o stramutare definitiva, ci se vad obligati la aceasta de catre politicile restrictive fata de imigratie . Libertatea de circulatie si simplificarea transferului de beneficii duc la cresterea migratiei temporare." Si eu sunt convins ca dupa ce romanii vor circula mai usor prin UE vor vedea cu alti ochi avantajele vietii in Romania. "Ambele regiuni, spune Grete Tartler, (trimitatoare/primitoare) profita de pe urma migratiei, mobilitatea sporind eficienta pietelor de munca" (p. 162).

Nu sunt de ratat aceste eseuri din cartea Identitate europeana care se citesc usor si nici nu iti risipesc timpul, Grete Tartler dovedindu-se o voce lucida, relaxata, informata.
Copyright © doro     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X